„Fiecare dependent este un dependent pe viață, chiar dacă este în remisie pentru o perioadă foarte lungă de timp. Fiecare pariu sau joc de noroc este capabil să-l readucă la dependență”, explică avocata, recunoscută în Bulgaria pentru opiniile sale ferme privind tratamentul penal al persoanelor cu adicții.
Sylvia Petkova, 34 de ani, avocată în drept penal, este specializată în statutul și tratamentul penal al persoanelor care au comis infracțiuni ca urmare a dependenței de alcool, droguri și/sau jocuri de noroc. Firma de avocatură la care lucrează este singura din Bulgaria care se ocupă de astfel de cazuri.
Într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, avocata Petkova vorbește despre urmările penale ale dependenței, despre legile din Bulgaria cu privire la autoexcluderea persoanelor vulnerabile la jocurile de noroc, dar și despre cât de important este ca atât societatea, cât și autoritățile să înțeleagă dependența ca ceea ce este: o boală cronică de care nu scapi niciodată.
Registrul cu persoanele autoexcluse. În România nu există, în ciuda legislației
Recent, Parlamentul bulgar a interzis orice publicitate la jocurile de noroc în mass-media. Dar odată cu această lege – care a produs dezbateri aprinse în Bulgaria – a mai fost votat un amendament care reduce de la doi ani la 30 de zile perioada minimă în care un jucător se poate elimina din Registrul național bulgar al celor care au solicitat excluderea voluntară de la jocurile de noroc. Un amendament care a fost introdus pe parcurs, „discret și în secret” în noua lege, așa cum explică avocata Petkova, astfel încât nici mass-media bulgară n-a fost atentă la el.
Peste 36.000 de persoane vulnerabile sunt înscrise în acest registru creat în 2022 de Agenția Națională pentru Venituri (ANV), autoritatea de control în domeniu, care-i obligă pe operatorii de jocuri de noroc să nu le permită accesul în sălile fizice.
În România, un astfel de registru nu există, deși două texte legislative le permit românilor să se autoexlcudă de la jocurile de noroc, așa cum a arătat o investigație a site-ului Snoop.ro. ONJN însă nu a creat acest registru, în ciuda termenului limită de 31 martie, dată până la care trebuia să facă baza de date centralizată.
Mai bine de 2.500 de oameni au încercat să folosească mecanismul autoexcluderii în România, pentru a lăsa în urmă răul suferit din cauza jocurilor de noroc. Puțini au reușit să o și facă. Investigația Snoop a arătat traseul unui bărbat, dependent de jocuri de noroc, care a încercat să se autoexcludă, fără succes, de la mai mulți operatori. Companiile de jocuri de noroc și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) încalcă legislația care-i permite asta.
Dependența, „o tulburare cronică, recurentă”
HotNews: Cum a putut să treacă un amendament care reduce perioada minimă de doi ani la doar 30 de zile pentru ca o persoană…
Source link
